Slow sau fast. Cum va place? Miscarea Slow food, lansata acum vreo 20 de ani de Carlo Petrini, un italian enervat de uniformitatea si monotonia ofertei de pe tejghelele fast, a facut pana acum milioane de prozeliti. Trecand de la mancare la dezvoltare urbana, Slow a devenit un mod de viata la care tanjesc foarte multi dintre noi. Este de fapt o dorinta care vine din structura noastra umana; nu suntem facuti sa functionam la ‘viteza’ tot timpul. Cand Carl Honore a scris Elogiul Lentorii, nu se astepta sa devina un bestseller in epoca in care traim. Am adoptat rapid (sic!) propunerea de a ne intoarce la placerile care inconjoara si imbogatesc procesul prin care ne achizitionam hrana: sa cumparam numai dupa ce degustam, sau doar sa savuram si sa ne dam cu parerea, sa ghicim ingredientele dupa miresmele pe care le raspandesc, sa impartasim retete fara sa fim presati de timp. Uite asa am devenit sustinatorii neconditionati ai unui alt fel de piata. Targul Taranului a fost inca din prima zi conectat la miscarea Slow Food prin aspiratii si dorinta de reinventare a placerii de a trai la oras, valorificand o cultura rurala de multe ori uitata sau ignorata, educand gustul traitorilor in metropole aflate in permanenta forfota si atragandu-le atentia asupra locului de unde le vine mancarea si a felului in care este preparata. Acum, de Santamarie, Slow Food Bucuresti – Valahia Gusturilor deschide o platforma noua de activare urbana a Bucurestiului si a culturii gastronomice romanesti. Invitat special, Arpi bacs (dl. Jakab Arpad), in varsta de 86 de ani, gourmet, membru Slow Food Turda, ne va arata cum se face si ce gust are o friptura facuta dupa o reteta straveche de Santamarie. Slow, nu va grabiti, e pentru toata lumea…