Am urmarit pe toate televiziunile, cum doi haiduci peremisti s-au luat la tranta cu fortele raului si au invins. Intr-un alt colt de strada, modest mediatizati, un grup de oameni – cu prea mult bun simt pentru o cauza atat de “nesimtita” – a pus in scena o simbolica inmormantare a Bucurestiului. Nu sunt doar oengisti, sunt cetateni carora le pasa (“Platforma pentru Bucuresti”). Cine e in spatele lor? Obsesiva intrebare a celor ce vor dezvoltarea “armonioasa” a orasului, dezvoltatori “cu scoala vietii la baza”. Intr-o lume in care banul a devenit singurul scop in viata, mai exista si altceva important ce poate mobiliza. Acesti oameni incapatanati au ceva ce-i incarca cu energie, ceva mai puternic decat lacomia si dorinta de parvenire pe care unii o denumesc “capitalism”. Nu acest capitalism a creat marile orase ale lumii, ci oameni ca ei, care-i pretuiesc pe cei din jurul lor. Bucurestiul are nevoie de dialog, de viziune si mai ales bun simt. Mai sunt 6 luni si falimentul imobiliar va lovi din plin Bucurestiul (“ce prostie!”, veti spune). Pentru a fi scos din marasm, Bucurestiul va avea nevoie de multa energie si mobilizare, si acest lucru va veni numai de la oameni ca ei. Atunci cand profitul imediat, speculativ, va disparea, orasul va trebui sa gaseasca alte resurse pentru supravietuire (as spune chiar resuscitare…). Banii pentru dezvoltare se atrag cu creativitate, entuziasm si credibilitate (iar nu ma credeti!). Nu exista orase frumoase si sarace, din pacate, iar dezvoltarea inseamna intotdeauna un cost. Bunul simt al comunitatii este sigurul ce poate oferi solutia corecta pentru acest compromis. Bunul simt urban trebuie cultivat si pretuit, si pentru acest lucru Marile Orase ii respecta pe cei care fac asta pentru ele.
Tags: Bucuresti, PUZ