«
»

Bucuresti

De ce urăsc ghivecele. Groaznic de frumos.

25.10.11 | Comenteaza mai jos

Nu poți să nu te întrebi de ce avem nevoie de ghivece “mari” cu pomi “mici” puse pe spațiul verde? Sau aceleași ghivece plantate în exces pe marile bulevarde, la intersecții, sau între pomii deja existenți pe trotuare? Dacă tot se dă un ban pe ghivecele import Italia (sunt “ca lumea”, rezistente, nu ca ale noastre ce nu trec iarna), atunci și “pomul” trebuie să fie de fițe, cu pedigree mediteranean… La fiecare șase luni, desigur, pomii trebuie aruncați, pentru că se usucă, și dă prost pentru imaginea Bucureștiului. Și știm cât suntem de sensibili cu imaginea noastră în general. Ne doare când străinii văd numai ce este rău la noi, de fapt răul nu este la noi, ci la ei, că l-am exportat. La noi este frumosul. Bucureștiul în viziunea edililor ‘cucultura’ urbana, este un mare balcon de la bloc în care, cu grijă și dragoste, investim preț de câteva miliarde de euro în ultimii ani. Bucureștiul nu este o banală mare grădina, așa cum se laudă deșănțat Viena sau Berlinul. Noi sunem originali, suntem o mare verandă, o prispă închisă cu ferestre de autobuz reciclate, în care am păstrat legătura cu izvorul latinității și așa am rezistat în această Mare slavă. Ce ne-am fi făcut dacă importam jnepeni din Rusia? Vă dați seama că aștia ar fi fost verzi și când crăpau pietrele (că doar sunt de neînfrânt, ca Imperiul rus), dar schimburile noastre culturale cu Italia-alea în care ei ne trimit tuia și noi pe Flori !-ar fi avut de suferit, iar acum n-am mai fi beneficiat de sprijinul lui Berlusconi – care ne-a primit cu atâta generozitate, ca nație, până la el în vilă. Desigur, cunoscătorii ne vor spune că în ghivecele astea sunt banii de campanie și, cu cât ne apropiem de alegeri, cu atât vom avea ghivece mai frumoase, mai multe și mai în drum. Și până la urmă, bine, hai, să zicem, avem un cost pentru democrația asta pe care am construit-o în ultimii 20 de ani, dar n-ați putea să ne luați ochii, în ajun de campanie, cu refacerea curților de școală? Cu săli de spectacole si instrumente muzicale pentru copii de la scolile vocaționale, cu cărțile ce-ar putea umple bibliotecile de cartier pentru copii, cu dotarea cu calculatoare și programe soft a centrelor pentru tineret, cu baze sportive de cartier și bazine de înot, cu echipament sportiv și cluburi de știință. Ar putea da doar o dată, când se construiesc, pe când ghiveciul trebuie replantat la fiecare 6 luni și investiția este perisabilă. Ca și viitorul acestei nații!


Tags: , , , , , ,

Dati cu parerea

:

:


«
»