Parcul Emil Gârleanu este proprietate privată. După 20 de ani de libertate, respectul pentru proprietate a învins. Intre blocuri sunt o groază de spații verzi, ce au aparținut odată cuiva. Nu știm cui, și nici nu contează, dar sigur au avut un proprietar. Dacă familia grădinarului de legume sau descendenții de viță nobilă (sau din flori) au găsit un avocat inteligent, sau dacă avocatul a găsit un descendent (oricât de îndepărtat), schema este sigură și de succes. Nu vreau să las impresia că mă opun ideii de retrocedare, dar pentru oraș, acest proces, dacă e făcut fără noimă, naște monștri, consumând energii și resurse într-o direcție inutilă. Berlinul a trecut și el prin această fază, dar clasa lor politică a avut viziune și bun simț, astfel încât retrocedarea nu s-a făcut în natură decât acolo unde a fost posibil, reintegrând urban cele două părți despărțite de ideologii diferite. Retrocedarea n-a dus la opoziția “perdanți – câștigători”. Dezvoltarea urbană este un proces în care nu există două scenarii pe termen lung; ori toată lumea pierde, ori toată lumea câștigă. Iar pe termen scurt, câștigă doar speculanții, dacă sunt protejați de corupție și de o lege incompletă. Noi am ales scenariul perdant. Oare de ce nu mă mir? Spații mari urbane sunt maidane părăsite, blocate de retrocedări, multe dintre ele discutabile. Avem multe pete negre cu “acces interzis”, care, datorită crizei, riscă să rămână așa, sterpe și în paragină, încă zeci de ani, în timp ce construcțiile noi călăresc parcurile și scuarurile, în ciuda oricărei norme de bun simț,… că de urbanism nu mai poate fi vorba de mult. În același timp, într-un ritm vioi, s-a concesionat aproape tot ce mai avea în proprietate primăria, așa încât capacitatea sa de negociere și de schimburi de teren este practic zero. Încă se mai poate face ceva; Primarul general este singurul care are dreptul, prin lege, să facă achiziții. Piața a căzut și permite achiziții. Făcute într-un mod transparent și în interesul public, acolo unde comunitatea o cere, la un preț corect, pot ajuta orașul să-și dezvolte propriile politici și să rezolve problemele locuitorilor.